Saving Private Ryan always makes me shed a tear…
Desi a trecut ceva vreme de cand am creat acest blog si am vazut cateva filme impresionante, probabil nu m-au marcat suficient de tare incat sa consider necesara postarea unui review.
A sosit momentul sa imi indeplinesc promisiunea pe care am facut-o in postul de introducere si astazi voi scrie primul post care va fi incadrat in categoria “Filme”, care va fi un review pentru unul din filmele mele preferate, pe care am avut ocazia sa il revad ieri seara in format HD, pe un ecran fabulos, gratie surorii mele caruia tin sa ii multumesc ca mi-a acordat privilegiul de a-i monopoliza tv-ul cu diagonala de 106 cm timp de 2 ore si 40 de minute (sa-mi dai 50 de mii ca ti-am facut reclama
).
Titlul filmul despre care va voi povesti este “Saving Private Ryan”, si probabil multi dintre voi au auzit de el, poate l-ati vazut, sau il veti viziona dupa ce veti citi acest post
.
Actiunea se petrece in Al 2-lea Razboi Mondial, in timpul invaziei aliate din Normandia (6 Iunie 1944). Intriga este relativ simpla: in perioada imediat urmatoare debarcarii, o trupa de Rangeri (a nu se confunda cu padurarii :p ) primeste misiunea de a gasi si a recupera din spatele liniilor inamice un soldat din trupele aeroputate, caruia i-au murit cei 3 frati mai mari in lupta, si datorita acestui fapt Inaltul Comandament al Fortelor Aliate a decis sa il trimita acasa.
Aceasta intriga fictiva este, in opinia mea, doar o rotita din mecanismul complicat al filmului. De fapt pelicula, in chintesenta, este un film care reda cu maiestria specifica lui Spielberg principalele aspecte ale razboiului din perspectiva factorului uman: suferinta, razbunare, sacrificiu, eroism, camaraderie, dezumanizare, toate la un nivel pe care putini dintre noi si-l pot imagina.
Personajele principale sunt niste stereotipuri care reprezinta perfect pluralismul din Statele Unite.
Capitanul John Miller (Tom Hanks) reprezinta ofiterul calit, care a luptat si pe teatrul de operatiuni din Tunisia si teatrul de operatiuni din Italia. Nici unul din oamenii aflati sub comanda lui nu stiu cu ce se ocupa dinainte de razboi si de unde este, nici macar sergentul Horvath, care il cunostea de 2 ani. In momentul in care isi dezvaluie banalitatile, adevarata profesie si originile, putem sa ne dam seama ca Miller este oglindire a procesului de dezumanizare produs de razboi, dupa cum spune chiar el “I just know that every man I kill, the farther away from home I feel”.
Sergentul Mike Horvath (Tom Sizemore) este secundul de nadejde a capitanului Miller, si desi a luptat alaturi de acesta in Tunisia si Italia, nu cunoaste nici un detaliu despre viata dinainte de razboi a acestuia. Numele lui ne sugereaza ca ar putea avea origini maghiare.
Soldatul Richard Reiben (Edward Burns), este originar din New York, cartierul Brooklyn, este mandru de acest fapt, iar acest lucru se vede prin atitudinea lui, tot timpul are ceva de comentat. Este singurul care pune la indoiala ordinele capitanului Miller si nu are nici o retinere in a-si exprima nemultumirea fata de misiunea lor riscanta. La un moment dat isi pierde calmul si vrea sa renunte la misiune, ajungand sa fie amenintat cu arma de catre sgt Horvath pentru insubordonare. In momentul in care capitanul Miller isi dezvaluie partea umana, Reiben isi da seama de importanta misiunii lor si incepe sa il priveasca aproape ca pe un tata.
Soldatul Daniel Jackson (Barry Pepper) este lunetistul evlavios al trupei, lipsit de modestie (“It seems to me, sir, that God gave me a special gift, made me a fine instrument of warfare…”), caruia ii face placere sa citeze pasaje din biblie (“Bleesed be the Lord my strength, which teaches my hands to the war, and my fingers to fight.”) in timp ce face uz de abilitatile sale exceptionale de lunetist. La inceput si el este sceptic referitor la imporanta misiunii (“Well, from my way of thinking, sir, this entire mission is a serious misallocation of valuable military resources.”), dar cu toate acestea nu pune la indoiala ordinele.
Soldatul Stanley Mellish (Adam Goldberg), poreclit “fish” de catre Adrian Caparzo, este de religie mozaica si poseda un umor negru. De fiecare data cand are ocazia sa treaca pe langa o coloana de prizonieri germani isi expune medalionul cu Steaua lui David si le spune nemtilor ca este “Judeeeeen” in semn de sfidare.
Adrian Caparzo (Vin Diesel), poreclit “carpy” de catre prietenul sau Mellish, este de origine italiana, in timpul misiunii incearca sa salveze o fetita franceza, iar lucrul acesta are consecinte fatale.
Medicul Irwin Wade (Giovanni Ribisi), reprezinta genul tanarului american abia trecut de adolescenta. Este un individ mai tacut, probabil refuza sa socializeze prea mult pentru ca in calitate de medic, stie ca probabilitatea este mare ca oamenii care ii devin prieteni au mari sanse sa moara chiar in bratele sale, lucru care probabil il face sa se simta frustrat pentru ca nu isi poate salva intodeauna camarazii.
Caporalul Timothy Upham (Jeremy Davies), este un personaj evolutiv, care s-ar putea identifica cu majoritatea oamenilor simpli. Este un soldat de administratie care nu a fost niciodata in conditii de lupta, fiind selectat doar in calitate de translator. Inainte de a porni in aceasta misiune, experienta sa de lupta era nula, astfel putem urmari transformarea gradata care are loc in cazul unei persoane care nu a fost expusa razboiului propriu-zis, de la momentul plecarii cand intreaba daca poate sa isi ia masina de scris cu el pana in momentul in care isi invinge teama si reuseste sa omoare primul (si singurul) inamic, moment in care dezumanizarea sa ajunge la apogeu.
Ce-i mai bun a ramas la final, personajul cheie, adica James Francis Ryan din Iowa (daca o sa vedeti filmul stiti de ce am mentionat si detaliile
). Cel mai mic dintre 4 frati, James este unul dintre miile de parasutisti care au fost lansati deasupra Normandiei in primele ore ale invaziei aliate. Din pacate desantul aerian nu s-a desfasurat conform planului, si ca si multi alti camarazi de-ai sai, James si-a ratat cu 20 de mile zona de aterizare. In toata aceasta dezordine s-au format unitati mixte, una dintre acestea, in care era inclus si Ryan, si-a stabilit ca obiectiv pastrarea unui pod intr-o localitate pe nume Ramelle.In momentul in care tanarul Ryan este descoperit de trupa lui Miller si afla ca toti fratii sai au murit, iar pentru asta el se va intoarce acasa, el ia decizia de a ramane sa apere podul alaturi de singurii frati pe care mai ii are, ceilalti soldati din trupele aeroputate. Acest lucru cred ca ne spune destule despre tipul de caracter care il avea Ryan, tanar si idealist, gandirea lui se coreleaza perfect cu ideea “exista doua tipuri de familie, cea cu care iti imparti sangele si cea alaturi de care iti versi sangele.”
Privite in profunzime, aceste personaje sunt probabil cel mai important factor care face ca acest film sa fie unul dintre cele mai extraordinare filme de razboi realizate vreodata.
Dintr-o perspectiva mai emotionalala, eu imi imaginez acel sentiment de camaraderie, de fratie care s-a dezvoltat intre acei oameni in ciuda tuturor diferentelor care le aveau. Se stie ca cei din Brooklyn sunt mandri de identitatea lor “all american” si nu prea se iubesc cu imigrantii italieni. O diferenta majora este si intre lunetistul catolic si “razbunatorul” evreu. In ciuda acestor diferente ei s-au inchegat ca o familie si au luptat unul pentru celalat, sau in cazul acesta pentru Ryan, pana la moarte. Acest sentiment a existat si va exista cu adevarat intodeauna in randurile soldatilor, reprezentand si sursa mea de admiratie pentru acestia.
Spielberg chiar reuseste sa aduca pe ecrane razboiul si toate aspectele umane legate de el intr-un mod cat mai realist cu putinta. Poate multi dintre voi cred ca din moment ce intriga este una fictiva, automat si actiunea filmului este fictiva, dar acest film se abate de la regula. Chiar si intriga are o boaba de adevar in ea: chiar a existat un soldat din trupele aeroputate care a fost trimis acasa pentru ca fratii sai mai mari au murit, singura diferenta este ca nu a existat o misiune de salvare a lui, el fiind descoperit de un preot.
Rangerii chiar au ajuns pe plaja Omaha dupa primul val de asalt, si chiar ei au reusit sa faca o bresa din simpla dorinta de a iesi de pe plaja aia blestemata. Marea Manecii chiar a fost rosie in acea zi de la sangele varsat…
Operatiunea de desant aerian chiar a fost foarte dezorganizata, multi soldati ajungand la zeci de mile departare de locul unde ar fi trebuit sa aterizeze, si acesti soldati chiar au format grupe de lupta ad-hoc si au mentinut obiective in spatele liniilor inamice pana au ajuns trupele de uscat. FUBAR e termenul potrivit pentru a descrie ce s-a intamplat in acele zile
.Luptele care au fost prezentate in film chiar au avut loc, si in unele situatii au fost cu mult mai dramatice decat ar fi putut Spielberg sa le reproduca.
Unii catalogheaza acest film ca unul care le face o apologie americanilor pentru ca in film sunt doar americani. De ce sunt doar americani in film ? Simplu, pentru ca britanicii si canadienii erau la cateva zeci de kilometri departare si ei isi vedeau de zonele lor de operatiune, plajele Gold, Juno si Sword. Actiunea din Saving Private Ryan porneste de la plaja Omaha, plaja pe care au fost debarcate exclusiv forte americane, deci povestea este una americana, evident. Plaja Omaha este si cea mai cunoscuta dintre zonele de operatiune din acea zi, pentru ca batalia pentru acea fasie de nisip a fost cea mai sangeroasa in comparatie cu celelate plaje.
Acest film nu este unul cu scop de propaganda sau nationalist, cum sunt majoritatea filmelor de razboi din ziua de astazi, daca am putea sa il numim cumva l-am putea consider o opera de arta care constituie un omagiu tuturor oamenilor care si-au dat viata in Al 2-lea Razboi Mondial pentru o lume libera.
As putea continua pana la nesfarsit cu analiza acestui film, dar cred ca cel mai bine ar fi sa il vedeti voi, sa priviti atenti, sa luati in considerare si ce am scris eu si sa va formati si voi o idee
.
Le multumesc tuturor care au avut rabdare sa citeasca acest post pana la sfarsit si le multumesc tuturor oamenilor care au luptat pentru ca eu sa pot publica acest post…
Aici aveti cateva secvente din film si pe fundal coloana sonora, melodia Hymn to the Fallen, compusa de John Williams.

2h 43m si ceva secunde…..:P